Nu am nimic cu nimeni , nu încerc să denigrez
pe nimeni, însă sunt mulţi care judecă fără măcar să citească. Am să aduc
câteva argumentări simple şi uşor de citit şi de înţeles, argumentări care,
sper eu, îi vor lumina pe compatrioții noştri care, din lipsa altor surse, iau
de bună propaganda vechilor comunişti
făcută prin şcoli sau prin noii democraţi, propagandă care nu mai spune că-s
comuniştii buni, dar spune că-i Regele nostru rău.
Printre cele mai folosite acuze, compatrioții
noştri îndoctrinați folosesc ba trădarea Regelui faţă de marele martir şi erou
Antonescu, ba decoraţia primită de la
Stalin, ba aducerea ruşilor în ţară, ba încredinţarea
ţării pe mâinile comuniştilor, ba vagoanele cu aur etc.
Am să încerc să vă lămuresc puţin vis a vis de
fiecare lucru... S-o luăm cu începutul
1. Regele şi Antonescu
În 1941, Regele afla de la BBC, deşi Regele
era Şeful Statului, că, cităm pe Churchil, "Romania attacked the Soviet
Union in an outrageous way". Nu a fost anunțat în niciun fel, nimeni nu a
fost de acord cu acest lucru, nici Regele nici parlamentul nici opoziţia. Însă
mareşalul voia să elibereze Basarabia şi Bucovina de sub jugul bolşevic. Toată
stima până aici. Dar vine momentul trecerii Nistrului, unde nu numai eu, dar
absolut nimeni de atunci nu a fost de acord cu acest lucru. Poate decât Hitler.
Străbunicul meu şi alţi câţiva veterani pe care am avut norocul să îi prind în
viaţă, îmi povesteau aşa: "...taică, dincolo de Nistru, nu a mai vrut
nimeni să lupte, că nu mai era pământul nostru,dar ne împingeau ofiţerii cu
arma şi spuneau că dacă nu tragem, ne împuşcă pentru dezertare". Nu vreau
să fiu paranoic, însă România nu a dus niciodată un război de cucerire, chiar
ne-am mândrit cu asta. Mulţi spun că nu aveam în cotro. Păi ba aveam, căci aici
deja era greşeala lui Antonescu de a ataca Uniunea Sovietică. Dacă tot era
nevoie să atacăm, trebuia să facem asta singuri, că Basarabia şi Bucovina erau
problemele noastre. Nemţii deja deschiseseră front cu ruşii în Polonia aşa că,
dacă Antonescu ştia să negocieze, îi spunea lui Hitler să continuie pe frontul
din Polonia, iar noi aveam să deschidem un al doilea front la care ruşii nu mai
puteau face faţă, mai ales că ei îşi concentrau trupele ca să stopeze pe mult
mai puternicii nemţi. Şi nu ar mai fi ţinut ruşii de Basarabia, că ştiau şi ei
că nu era a lor. Şi, odată ce ne recuperam Basarabia, puteam să punem condiţii.
Şi nici a agresori nu mai arătam. Şi nici cot la cot cu nemţii nu eram, ca să
ne oblige să continuăm. Dacă veţi îndrăzni să spuneţi că nu eram în stare să
negociem şi nici să punem condiţii, atunci înseamnă că nici să punem condiţii
ruşilor la întoarcere nu eram. Deci şi teoria conform căreia Antonescu avea să
impună ruşilor condiţii favorabile nouă CADE! Trecem mai departe şi ajungem la
tragicul moment din noiembrie 1942, de la Stalingrad. Tot sub comanda aceluiaşi
Antonescu, armata română era mai întâi înfometată, mai apoi înfrigurată şi apoi
efectiv măcelărită de catre ruşi, la Stalingrad. Facem abstracţie de faptul că
nu aveam ce căuta acolo şi notăm un lucru foarte important şi anume peste 250.000
de soldati români morţi numai la Stalingrad şi alte câteva zeci de mii la
Odessa. Mai subliniez un lucru, Basarabia şi Bucovina au fost eliberate după doar
o lună de la intrarea României în război, aşa că sacrificiul de la Odessa şi
Stalingrad a fost în zadar. Apoi a venit bombardamentul din 1943 şi cel din
vara lui 1944 în care România a fost fărâmată de către americani. Toate acestea
tot sub comanda lui Antonescu. Şi ruşii veneau înapoi, nervoşi, ameninţători,
cu gând să şteargă România de pe faţa pământului. Iar Antonescu tot nu voia să
semneze armistițiul. Armată nu mai aveam, bombardaţi până la refuz deja
fusesem, aş vrea să îi întreb pe promotorii eroismului lui Antonescu, cum avea
acesta să ne salveze din această încurcătură? Nu l-a oprit nimeni până atunci,
nu l-a împiedicat nimeni, însă ne pica cerul în cap şi el făcea tot ca Hitler.
Probabil când ruşii erau la uşa lui, se sinucidea şi el asemeni fuhrerului. Şi
cu ce ne ajuta asta? Regele şi-a dat seama de dezastru şi i-a cerut atunci
mareşalului să semneze un armistiţiu şi să oprească acest dezastru, însă
mareşalul l-a tratat cu aceeaşi aroganţă ca până atunci. Aţi fi vrut să îl pupe
în loc să îl aresteze? Şi arestarea s-a produs la 23 august 1944. De acolo şi
până la instaurarea(prin abuzuri) noului guvern comunist a mai trecut mult.
Fiind învinsă, România a primit o comisie aliată de
control. Am scris cu roşu pentru ca văd că se face abstracţie de acest
lucru, tocmai pentru a nu se cunoaşte adevărul. Această comisie, dragii mei,
avea rol de a supraveghea România(soartă împărtăşită de toate ţările care au
pierdut războiul împotriva aliaţilor) şi era compusă din reprezentanţi ruşi,
englezi, americani etc. A.I. Vîşinski, reprezentantul rus al acestei comisii, a
făcut presiuni colosale, ba chiar ameninţări cu ocupaţia, asupra Regelui Mihai,
pentru schimbarea guvernului. Regele a tergiversat până în martie 1946 şi a
încercat să pună ministrii liberali, ba chiar pe prinţul Ştirbey, când Vîşinski
a venit şi a spus că singura varianta acceptată este Guvernul Groza. În tot
acest timp, Regele Mihai a scris memorii şi le-a trimis americanilor şi
englezilor prin care le cerea să-i interzică reprezentantului rus să mai
abuzeze de funcţia sa. Apoi chiar a făcut greva regala care a durat aproape un
an şi în care a refuzat să mai semneze orice fel de decret şi să conlucreze în
orice fel cu noul guvern, cerându-i în mod repetat demisia. Mai multe detalii
puteţi afla CITIND despre greva regală. Ce vreau să vă mai spun este că
Antonescu a fost judecat şi condamnat la moarte de către noul guvern român, asta
ca să fie clar că românii şi mai ales comuniştii l-au ucis. Deci clişeul cu
„l-a vândut pe Antonescu ruşilor” cade!
Desigur că, în hotărârea lor de a da cu noroi,
cei mai mulţi spun: „A lăsat 140.000 de soldaţi români să cadă prizonieri la
ruşi”. Este adevărat, când Regele a ordonat încetarea focului, în jur de 140.000
de soldaţi români au fost luaţi prizonieri de către sovietici, din care peste 3
sferturi s-au reîntors acasă. Însă, la Odessa şi Stalingrad, peste 300.000 de
soldaţi români au murit din cauza hazardării lui Antonescu, fiind îngropaţi(cel
puţin la Stalingrad) în gropi comune, fără măcar o cruce. Şi pe ei nu-i plânge
nimeni? Adică pe acuzatorii Regelui i-a prins mila de prizonieri, dar de decedaţi
nu? Mi se pare încă o dovadă de ipocrizie. Şi să vă întreb altfel, dacă îi
deranja faptul că au căzut prizonieri, atunci să înţelegem că era mai bine să
moară într-o bătălie în care e clar că nu aveau nicio şansă? Îmi dă de
gândit... Căci, după cum stau lucruile, trebuia să ne luptăm în continurae cu
ruşii, să ne omoare toţi soldaţii, apoi să vină şi în România (cum au mers şi
în Germania) şi să facă pe bună dreptate MULT mai rău decât oricum au făcut, că
ieşea Antonescu (dacă nu fugea în Germania sau nu se sinucidea ca Hitler) şi îi
lua la palme pe toţi. Desigur, alţii spun ca Antonescu avea să negocieze un
armistiţiu mult mai convenabil. Glumiţi? Ruşii nu au negociat nici cu Hitler şi
cu generalii lui. Au mers şi au zobit tot, PUNCT. Ce vă face să credeţi că ar
fi stat la negocieri cu Antonescu? Faptul că avea acesta un nume sonor? Pe
Antonescu l-a tratat Hitler ca pe un supus, de ce credeţi că-i arătau ruşii
respect? Tot ei, indirect, susţin că România cu o armată proaspătă, neintrată
în război, la cravată, cum s-ar spune, nu se putea opune nemţilor în cazul în
care refuzam intrarea în război, însă cu o armată decimată, înfrigurată şi
înfometată şi fără resurse şi cu o Românie bombardată de americani, se putea opune ruşilor,americanilor şi lumii întregi. Zău?
2. Medalia de la Stalin
Actul de la 23 August 1944 se estimează a fi
scurtat Al Doilea Război Mondial cu șase luni, salvând sute de mii de vieți
omenești. Totodată, aceasta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera
nordul Transilvaniei de sub ocupația ungară. La sfârșitul războiului, regele
Mihai a fost decorat de președintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit
în cel mai înalt grad (Comandant Șef). Mihai a mai fost decorat și de Iosif V.
Stalin cu Ordinul Victoria cu diamante, „pentru actul curajos al cotiturei
hotărâte a politicei României spre ruptura cu Germania hitleristă și alierea cu
Națiunile Unite, în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea
Germaniei”, potrivit descrierii oficiale a decorației. Liderul comunist albanez
Enver Hodja considera că Mihai ar fi fost decorat cu Ordinul Victoria datorită
capitulării sale în fața sovieticilor, într-o
situație în care nu putea face altceva. Dar voi tot credeţi că-i bătea
Antonescu pe toţi. Deci iată cum au stat lucrurile, Regele nefiind decorat
numai de Stalin ci şi de americani. Era normal, fiind un erou. Însă cozile de
topor, bine educate de comunişti, scot la iveală numai lucrurile negative.
Speculanţi, aşa cum este şi presa din zilele noastre că doar a avut de unde
învăţa!
3.Vagoanele cu aur
Vă pot
spune şi susţine cu documente, faptul că Regele a lucrat în exil şi asta foarte
mult. Pentru a-și câștiga existența, Regele si Regina au înființat o fermă de
pui și au construit un mic atelier de tâmplărie în Marea Britanie unde au
locuit până în 1956. Mai exact la Bramshill House în Hampshire și la Ayot
St-Lawrence, în Hertfordshire.
Iată fapte efective care arată ca Familia
Regală a trebuit să muncească, lucru de care nu ar fi fost nevoie dacă aveau
„vagoanele de aur” despre care se vorbeşte atât: „ Regele a păstrat încă de atunci legătura cu evenimentele din țară,
primind săptămânal rapoarte, analize și noutăți de la generalul Lazăr, pe care
îl vedea in fiecare săptămână la Londra. De asemenea, familia a păstrat
contacte stranse cu familia regală britanică, în special cu regina Elisabeta a
II-a și cu principesa Marina, ducesă de Kent.
Regele,
Regina si principesele s-au întors în Elveția în 1956, după o scurtă sedere de
trei luni la Vila Sparta. Regele Mihai semnase un contract cu compania aeriană
Lear Jets and Co, la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oraș de pe
malul lacului Geneva, la câțiva kilometri de orasul Geneva.Aici au locuit peste
patruzeci și cinci de ani și tot aici se află, pentru moment, casa familiei.
Principesa Sofia s-a nascut la Atena, în 1957, iar principesa Maria la
Copenhaga, în 1964.
În anul
1958 Regele a oprit colaborarea cu Lear, iar un an mai tarziu, în 1959, a
înființat o companie de electronică și de mecanisme automate numita Metravel.
Compania a funcționat bine până in 1964, producând elemente pentru calea ferată
și sisteme de alarmă și vânzând avioane de ocazie. Dar, dupa cinci ani,
presiunea concurenței devenise prea mare, asa că Regele si cei doi asociati au
decis sa vândă compania. Regele a urmat, de asemenea, cursuri de broker la
Bursa din Wall Street”. Deci mai gândiţi-vă înainte să
vorbiţi de vagoane cu aur. Este foarte posibil ca Regele şi Familia regală
să-şi fi luat tablourile care aparţineau dinastiei Regale de la Carol I până
atunci, însă asta nu poate face obiectul unor acuzaţii, cred că suntem de acord
cu asta.
4.Regele şi comuniştii
Foarte mulţi mai acuză colaborarea Regelui cu
comuniştii chiar şi după 1989. Păi nu vreau să vă spun decât atât: Regele a
încercat de multe ori să vină în ţară, în 90, 91, 92 însă nu a fost lăsat de
regimul Iliescu (despre care aceiaşi oameni spun că e un comunist nenorocit).
În 92, de Paşti, peste 1000.000 de oameni au strigat „Majestate nu pleca/Asta este ţara Ta” , lucru care l-a speriat îngrozitor pe Iliescu şi l-a făcut
să-i pună interdicţie Regelui pentru 5 ani de a mai călca în ţară. Abia
guvernul Ciorbea, din timpul preşedintelui Emil Constantinescu, în 1997 îi redă
Regelui cetăţenia română. Aşa că şi această ipoteză a coaliţiei dintre Rege şi comunişti, cade cu brio, necesar fiind
doar să citim şi să tratăm obiectiv.
În
încheiere am să vă spun că nu vreau să vă fac să-l iubiţi pe Rege, că asta-i
numai pentru cei care cred cu adevărat, e ca şi iubirea de Dumnezeu, nu e
pentru toată lumea. Vreau doar să vă deschid ochii şi să vă îndemn să citiţi.
Eu ştiu că după educaţia comunistă, am ajuns ca popor să o înjurăm pe Nadia
Comăneci, să facem „mişto” de Gheorghe Hagi, să râdem de Ilie Năstase, chiar
dacă lumea ştie de România doar prin prisma acestora şi ştiu că prietenul
nostru e doar buzunarul, dar daţi-vă seama că nu va fi nimeni pe placul nostru
şi de-aia nu ne va fi bine niciodată, că suntem uşor de manipulat.
Vă recomand aici câteva linkuri de unde puteţi citi şi chiar viziona şi alte variante decât cele impuse:
